May 30, 2015

Majoritatea oamenilor

Șoferul microbuzului era indignat.

-Nu să poate, dom'le, așa ceva! Un mort are parte de mai mult respect decît o sută de vii! 

O spunea de parcă era vina mortului că rudele lui au ales să-l plimbe prin centru tocmai în ziua în care majoritatea străzilor erau închise pe motiv de Zilele Minicipiului Nucontează. Pînă atunci se purtase exagerat de politicos cu toată lumea, dar cumva prea politicos, aproape batjocoritor de politicos, cel puțin așa mi se părea mie. Acum se simțea jignit personal de un biet mort și voia s-o știe toată lumea, de aceea vocifera zgomotos și gesticula amplu din mîinile care ar fi trebuit să acorde mai multă atenție volanului.

Ce-i drept, cortegiul funerar progresa lent pe bulevard și încurca teribil circulația. Coloana de oameni ce defilau mîhniți pe asfaltul încins l-a văduvit pe șofer de niște clienți, pentru că nu reușise să se oprească în stație din cauza lor. În semn de protest, acesta așeză microbuzul de-a curmezișul străzii, oprindu-l la vreo doi metri în fața amărîtului care purta crucea. E un fel de tradiție ca purtătorul crucii să fie un amărît, nu știu de ce. Amărîtul îi făcu semn cu mîna să înainteze. Șoferul răbufni din nou:

- Ia uită, dom'le, cum îmi face el mie semne să înaintez, de parcă el ar fi de la circulație. Și polițiștii n-au nici o treabă, stau liniștiți la umbră și fac schimb de rețete. N-ai ce să-i faci, asta-i țara în care trăim. Pînă la urmă ne obligă pe toți să plecăm dincolo.

- Lăsați che nici dincolo nu-i mai bine, i-o întoarse o doamnă din primele rînduri, dar măcar oamenii se respectă. Aici nu există respect, questa e anche una problema.

- Doamnă, se opinti șoferul, eu nu vorbesc aici de Italia. Italia-i cu o sută de ani în urma noastră. Zic de țări civilizate ca Anglia, Suedia, Danemarca, Islanda.

- Fiica mea lucrează în Londra, spuse doamna dezumflîndu-se, pe post de contra-argument. 

Dacă discuția a mai continuat și cu alte dezvăluiri senzaționale, eu n-am mai putut s-o urmăresc pentru că mi-a sărit în ochi un panou mare, roșu, proptit în fața Casei de Cultură (Casă de Cultură se scrie întotdeauna cu majuscule, nu?), un panou de pe care o gașcă de litere albe anunțau mîndre: Majoritatea oamenilor sunt înnebuniți după noi - cabinet individual de psihologie.

Poți să rîzi în hohote folosind vocea minții? Eu am putut. Nu doar pentru că era o reclamă stupidă care, copac peste pupăză, fusese scrisă cu cel mai ridicol font inventat de om - comic sans - dar și pentru că susținea strident că oamenii înnebuneau după ce apelau la serviciile cabinetului de psihologie. Sau poate era doar o mostră de psihologie inversă, dar aplicată greșit. Ceva de genul: ești nebun dacă nu apelezi la serviciile noastre.

Pe de altă parte, nici nu avea sens să spună că majoritatea oamenilor erau înnebuniți înaintea lor, că nu mai ieșea jocul de cuvinte. Iar "clientul nostru, pacientul nostru" ar fi fost un slogan prea subtil pentru targetul lor. Ca să mă convingă pe mine o astfel de reclamă, n-ar trebui să fiu nebun, ci prost. Deci poate c-au făcut-o intenționat, în cunoștință de cauză.

La toate astea mă gîndeam amuzat în timp ce microbuzul lăsa nepăsător în urmă pitorescul minicipiu. Trecusem deja de discoteca cu nume de faraon, mobilată cu lemn noduros de tip rustic și decor completat în stil fusion cu păturici de lînă, lasere verzi și plasme în care se agită rapperi și pițipoance. Trecusem și de spitalul ce are în holul de la intrare nu unul, ci două bancomate, transmițîndu-ți subliminal faptul că oamenii ăia se bazează pe sprijinul tău financiar. Da, e vorba de același spital care are în față nu una, ci două florării care vînd coroane și jerbe, transmițîndu-ți la fel de subliminal faptul că nimeni nu e perfect, nici măcar doctorii.

Șoferul microbuzului era în continuare indignat. Își vărsa oful prin bluetooth, pe rînd, fiecărui coleg și/sau prieten, discursul lui îmbunătățindu-se și căpătînd noi dimensiuni pe măsură ce trecea timpul, ca un vin de calitate.

- În alte țări nu există, dom'le, așa ceva! Ești nebun? Cum să aibe un mort prioritate în față la o sută de vii! 

poza e de aici
-----

May 19, 2015

13 lucruri mai puțin cunoscute despre masturbare

Senatorii au respins proiectul de lege care ar fi transformat materia "educația pentru sănătate" dintr-o disciplină opțională într-una obligatorie. Reacția generală a fost una de genul: parlamentul nu vrea să-i învețe pe copii despre masturbare.

Nu-i nimic, mi-am zis în sinea mea, mă ocup eu și de treaba asta cu masturbarea, că am cîteva minute libere. I-am învățat deja pe oameni tot ce trebuie să știe despre penis, vagin și testicule, acum e timpul să afle cîteva informații prețioase despre masturbare. Restul depinde de ei, așa că nu rămîne decît că pună mîna și să citească următoarele. Sau să citească și să pună mîna.

1.Nu e obligatoriu să te masturbezi singur. E mult mai plăcut cînd te masturbează altcineva. Cu gura.

2.Singurul lucru mai plăcut decît masturbarea e sexul, dar nu întotdeauna. Vorba aia: o masturbare la vremea ei face cît zece femei. Dar e la fel de valabilă și următoarea: o mînă-n chiloții tăi face cît zece flăcăi.

3.Sexul nu e decît o masturbare pe care o faci cu ajutorul unei alte persoane. E un fel de masturbare cu martori.

4.Woody Allen a spus că masturbarea e sex cu o persoană de care chiar îți place, dar există și excepții, și anume situații în care te masturbezi în timp ce ești furios pe tine însuți. Furios că n-ai reușit să faci sex cu altcineva în afară de tine.

5.Dacă ești femeie și ai deprins arta masturbării, singurul motiv pentru care mai ai nevoie de un bărbat e ca să-ți omoare păianjenii din casă.

6.La bărbați, masturbarea poate provoca orbire, dar numai dacă nu sînt atenți în ce direcție o isprăvesc.

7.Cea mai non-sexuală metodă de masturbare e să ai o emisiune în care vorbești timp de o oră de unul singur și ți se pare că ești foarte interesant.

8.Masturbarea e una din cele mai bune metode de a scăpa de stres. Chiar și de stresul că tocmai te-au prins părinții masturbîndu-te.

9.Nu există moduri greșite de a te masturba, dar e preferabil să n-o faci prin preajma unei grădinițe.

10.Femeile se masturbează mai rar decît bărbații, asta deși în cazul lor rezultatele sînt mult mai spectaculoase.

11.Masturbarea e o activitate solitară, chiar dacă nu pare așa atunci cînd o faci în fața oglinzii.

12.Nu poți să te pregătești pentru sex masturbîndu-te. E ca și cum te-ai antrena singur pentru un sport care se joacă în echipă.

13.Masturbarea e ca mersul pe bicicletă - odată ce ai învățat cum se face, foarte greu îți mai ieși din mînă.

Poza e orientativă. Unghiile alea nu pot fi deloc comode
-----

May 13, 2015

Cosplayeri 1 - Vice 0


Un tip care se prezintă drept jurnalist, dar nu e decît un hater semi-elocvent, a scris o gașcă de răutăți despre East European Comic Con. Unele amuzante, majoritatea urîte și gratuite. Nimic greșit pînă aici, e o țară liberă și ești liberi să ai păreri, oricît de excentrice ar fi ele.

Cei de la Vice au găsit de cuvință să-i publice articolul, pentru că au nevoie și de content care să nu fie ceva despre sex, tradus (prost) din engleză, sau ceva despre droguri, tradus (prost) din engleză. Și aici a intervenit prima greșeală, pentru că hatereala ieftină pe care au publicat-o n-are tangențe nici cu jurnalismul, nici cu pamfletul. Iar ei se vor publicație serioasă, chiar și cînd e vorba de umor.

Articolul haterului arunca cu biluțe de rahat în niște oameni care n-au făcut altceva decît să-și vadă de hobby-ul lor, așa că lumea s-a urzicat, în special organizatorii (ăia care i-au dat acreditarea). Era ok dacă articolul era postat pe blogul personal, dar pentru Vice era puțin nepotrivit. Printre alte enormități, autorul spunea despre o tipă îmbrăcată în Supergirl că e grasă, chestie care nici măcar nu era adevărată. Tipa era foarte ok.

S-a stîrnit niscaiva vîlvă pe interneți, iar rezultatul a fost retragerea articolului respectiv. Asta mi se pare o altă greșeală. Pentru că e semn de slăbiciune, dar și pentru că îmi lasă impresia că oricine poate să scrie orice pe site-ul lor de jurnalism care se vrea serios fără ca textul să fie analizat amănunțit.

Practic, cei de la Vice se cacă în propriul lor standard și acceptă să publice orice hatereală meschină, pe care apoi o îngroapă rușinați cînd începe să se împută.

Nu, tati, lasă acolo prostioara să vadă lumea că ai greșit. Nu te ascunde după degetul mijlociu pe care l-ai arătat mai devreme atît de mîndru. Scrie chiar în titlu că urmează comentarii acide, oamenii au fost avertizați.

Spune că articolul a fost unul de opinie, că nu ești de acord cu autorul (sau că ești, pentru că libertate de opinie și chestii), spune că-ți pare rău și că nu o să se mai întîmple, dar nu șterge articolul, că nu faci decît să demonstrezi că cei care te-au contestat au avut dreptate. Te afunzi mai rău dînd înapoi.

Ești un Charlie Hebdo virtual care îi lasă pe teroriști să cîștige. Nu-i bine!
Ai făcut o gafă, asumă-ți-o și ai grijă să nu se mai întîmple.

Ah, nu ești Charlie Hebdo, ești un alt fel de publicație.
Atunci comportă-te ca atare și nu-ți mai asocia numele cu hateri profesioniști care își hrănesc ego-ul șubred făcînd trolling de cea mai joasă speță.
-----

May 11, 2015

E mai bine să sari la bătaie într-o ținută business

Supereroii care se îmbracă în costume speciale înainte de a se încăiera nu o fac doar pentru că e mai cool să faci pe justițiarul / răufăcătorul într-o ținută hard-core. Îmbrăcămintea le conferă autoritatea necesară pentru a împărți corect dreptatea / teroarea. Cu pumnii. Dar și cu picioarele.


Chestia asta nu e valabilă doar pentru personaje de benzi desenate și francize hollywoodiene, funcționează la fel de eficient și dacă ești un corporatist care are nevoie să fie cît mai convingător într-un board meeting. Vrei să cîștigi o dispută cu colegii de lucru, costumul face diferența. Mai ales atunci cînd le crăpi capetele cu o tastatură wireless.

E mai bine să ai dreptate într-o ținută business, conform unei reclame stupide dintr-un ghid Zile și Nopți, chiar dacă dreptatea ta constă în a o părui pe colega de la contabilitate, care nu ți-a trimis la timp bilanțul și acum refuză să-și asume vina pentru pierderea unui client major. Scroafa!

Costumele Damermet sînt perfecte pentru acele ședințe care degenerează în palme, țipete, unghii înfipte în ochi și genunchi opintiți în burtă. Pentru că altfel îți este percepută violența oarbă într-o elegantă ținută office. Diferența dintre o ieșire sălbatică și un pitch pasional poate ține doar de felul în care ți-ai asortat pantofii cu cureaua.

Dacă nu poți evita nicicum momentul acela neplăcut în care trebuie să-i capsezi șefului prepuțul de propriul său birou, e mai bine să o faci într-o ținută adecvată. Altfel, riști să nu fii luat în serios, nefiind destul de convingător.

Se știe, degeaba ai dreptate într-o ținută de stradă. Doar într-un smart-casual încep argumentele tale să prindă greutate. Smardoiul de Mircea Badea știe asta și a adoptat de mult costumul de ginerică în emisiunile lui. A încasat-o de la motociclist doar pentru că echipamentul de box nu are nici pe departe prestanța unui costum croit pe trup.

Ținuta business e ca o armură. Ba, aș îndrăzni să completez, e mai mult decît o armură - nu numai că te protejează, dar îți și dublează Damage-ul pe atac, sporindu-ți încrederea în puterea propriilor argumente. Și mai ales în puterea ta fizică, de care te folosești pentru a da foc frigiderului din care ți se fură mereu sandwichul.

Da, e mai bine să ai dreptate într-o ținută business.
Știu că am dreptate, că am purtat costumul bun, ăla de nunți, în timp ce am scris articolul.
-----

May 10, 2015

Bă, voi n-aveți artă treabă?

Motto: Ori sîntem ipocriți, ori nu mai sîntem

Cînd un botoșănean și-a decorat exteriorul garsonierei cu două icoane și o cruce, trecătorii au început să se închine la sfînta tencuială și, dacă desenele n-ar fi fost la etajul patru, probabil că nu s-ar fi sfiit nici să le pupe în draci. Preoții din oraș au strîmbat din nas, acuzînd faptul că omul n-a avut aprobarea Bisericii. În traducere: credinciosul n-a avut bunul simț să ceară voie și / sau să plătească pentru a pune niște icoane într-un loc unde le vede toată lumea, mai puțin el.

Practic, întreg cartierul a fost forțat să înghită niște religie, ceea ce nu-i ok, pentru că locul religiei e în biserici, nu pe termoizolații de blocuri. Și nici în școli. Mă așteptam ca reprezentanții locali ai B.O.R. să aibă o reacție mai vehementă, că știu cît de mult urăsc concurența și cît de atent își gestionează monopolul spiritual.

Cînd o echipă de artiști a înfrumusețat un imobil (proprietate personală a unui olandez) cu un graffiti de inspirație biblică, preoțimea locală și-a ridicat sutanele în cap, strigînd: Blasfemie! din toți rărunchii și cerînd ca desenul să fie șters. Pentru că localnicii cu frică de Dumnezeu văd 'satane' peste tot, chiar în reprezentările mega-stilizate și semi-abstracte ale artiștilor moderni, desenul a fost cenzurat cu maximă eficiență

Ăsta mi se pare a fi un dublu standard, care e doar o formă mai elegantă a ipocriziei. Preafericiților nu le-a convenit faptul că Sfîntul Ghe nu e desenat în stilul clasic de icoană, ca un extraterestru bidimensional trist cu degete lungi și balaur șopîrlian, și au refuzat să accepte interpretarea artistică alternativă a unei întîmplări fucking fictive. În schimb, n-au avut nici o greață să vadă icoane cu Becali pictate în bisericile lor, pentru că BANI.

Blocați într-un etern ev mediu mintal, ipocriții ăștia refuză să accepte orice fel de evoluție, chiar și pe cea a interpretării artistice a unor fabulații scrise în urmă cu două milenii. Și aici nu vorbesc doar de preoți, enoriașii au creierul la fel de imaculat. Oamenii ăștia, care au telefoane fără fir cu care pot suna oriunde în lume, la orice oră, și pot afla orice informație în preț de cîteva secunde, oamenii ăștia cred că au nevoie să plătească un intermediar și să viziteze o clădire aurită pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu.

E trist. Mizeria asta cu cenzura unei opere de artă e și motivul pentru care Arsenie Boca a început să lăcrimeze dintr-o icoană din Vaslui.

Sincer să vă spun, m-a luat puțintel frica, pentru că se poate stabili un precedent periculos. Urmează se se interzică benzile desenate The Walking Dead, pentru că zombii sînt blasfemici și pentru că singurul care a înviat cu adevărat din morți a fost Iisus Hristos. 

Lecție de desen din manualul:
Cum se manifestă corect fiorul religios în zugrăvelile exterioare
-----

May 6, 2015

how-old.net știe mai bine ca tine ce vîrstă ai

Întrebarea 'Cîți ani îmi dai?' nu primește niciodată un răspuns satisfăcător. Ori ți se dau prea mulți, ceea ce înseamnă că pari bătrîn, ori prea puțini, ceea ce înseamnă că pari necopt. Românismul acela care spune că 'nicicum nu-i bine' se aplică perfect și în acest caz. Iar cînd răspunsul la întrebarea asta ți-l dă un site, după ce se uită la o poză cu tine, e și mai rău. Pentru că how-old.net habar n-are că singurul răspuns la întrebarea 'Cît de bătrîn par?' e un sincer 'Arăți foarte bine!'. Singurul mod în care o poți da în bară cu răspunsul ăsta e dacă te apuci și completezi cu 'pentru vîrsta ta'.

Nu, arătăm toți foarte bine și punct.

Eu am testat site-ul ăsta și a avut niște răspunsuri impresionant de corecte. Poftim:

Cîți ani are Paula Iacob? Răspuns corect: Îi are pe toți
Încă o estimare corectă. Site-ul a știut cumva că femeia asta 'are pe dracul în ea'
În cazul lui Mircea Badea Chiar Dînsul, softul a afișat vîrsta mentală. Și n-a greșit
Cîți ani are Klaus Iohannis? Greu de spus, că nu știm în ce an a fost asamblat
Andreea Esca are vîrsta ca și salariul - mult mai mare decît îți imaginezi
E o aplicație simpatică, dar inutilă. Mult mai bună ar fi fost una care afișează numărul punctelor de IQ în funcție de poza de profil de pe Facebook. De exemplu, dacă în poză apari lîngă o mașină care nu-i a ta - ai un IQ de moluscă. Dacă în poză apar diverse sume de bani - ai un IQ de cimpanzeu. Dacă poza ta e profil e un selfie făcut în baie - ai un IQ de moluscă. Simplu!

Aștept să se sesizeze progrmatorii și să inventeze o astfel de aplicație. 
Între timp, eu mă duc să-mi fac poze în timp ce citesc și beau cafea.
-----

May 4, 2015

Țara asta are nevoie de o clasă mai bună de infractori

Primarul ducelui tîrg al Ieșilor, Gheorghe* Nichita, s-a folosit de Poliția Locală ca să-și spioneze gagica. Spun că și-a spionat 'gagica', și nu 'iubita', pentru că omul nu pare să fie destul de evoluat pentru a genera sentimente atît de complexe precum iubirea, chiar dacă a fost căsătorit; iar pentru reproducere nu-ți trebuie cap.

Agenți de teren angajați de primarul Gheorghe Nichita
ca să-și spioneze gagica (poze e de aici)
Ok, primarul a folosit polițiștii locali de parcă ar fi fost propriii lui culegători de bumbac și pentru a urmări diverși oameni de afaceri, dar asta e de așteptat din partea unui baronache local ce a înfrumusețat orașul doar ca să fie prezentabil în ziua în care s-a căsătorit fie-sa.

Dar ce specie de cocalar frustrat trebuie să fii ca să-ți pui subalternii să verifice dacă patul gagicii tale scîrțîie și în absența ta? Trebuie să fie mega-jenant să ai un șef atît de instabil și nesigur pe el. Pun pariu că-i întreba într-una pe cei din primărie dacă îi stau bine hainele sau dacă i s-a stricat freza. Și se aștepta ca toată lumea să rîdă de fiecare dată cînd credea că spune ceva amuzant. Și proștii rîdeau.

De asta merg treburile atît de rău la noi în țară - pentru că infractorii politici de la noi sînt atît de proști încît își pierd timpul cu găinării și intrigi de alcov în loc să-și vadă de fărădelegile lor. Politicienii din vecini complotează să anexeze țări întregi, ai noștri angajează polițiști să stea de pază la vaginele lor preferate. Gîndesc la nivel mărunt, de amibă. N-au planuri pe termen lung, funcționează după principii de șuți amatori: ia banii și fugi!

Un psiholog ar putea diagnostica mai clar bolile psihice care-l afectează pe Ghiță, dar sînt aproape sigur că au legătură cu faptul că are penisul mic și se simte incapabil să satisfacă o femeie. Altfel n-ar fi atît de paranoic și de gelos cînd gagica lui iese la o cafea cu altcineva. Un boss adevărat puțălește ce vrea el, cînd vrea el, unde vrea el, cel puțin așa mi-au lăsat impresia filmele cu mafioți pe care le-am văzut. Și o face în timp ce-și întreține familia, ca un tată responsabil. Nu pune păcălici să o pîndească pe la colțuri pe tinerica pentru care și-a părăsit soția. Mă tem că nici Diseny Channel n-ar pune în scenă o asemenea poveste, e prea incredibilă.

Mie, personal, mi-e rușine de amatorismul lui. La valoarea lui, Gheorghiță trebuia să aibă zece amante, nu una. Unele cu jumătate de normă, altele cu normă întreagă, în funcție de pofte și de posibilități. Cum să te poți numi tu 'întîiul gospodar al orașului' dacă tu nici măcar nu-ți poți gospodări singur futaiurile? Cum să-ți fuți tu case și averi din banul public, cînd tu n-o poți fute în voia pulii nici măcar pe blonda de la 'managementul calității'? Cum să fii din PSD și să fii mai penibil decît Șova? Cum să fii mai ridicol decît tipul care crede că cine vrea să dea bacșiș tipului care livrează pizza va merge pînă la unitate după bonul fiscal? Cum? A fost Mazăre ocupat și n-a avut timp de un schimb de experiență?

E trist că un centru academic precum Iașiul are un primar, scuzați expresia, vai de pula lui.

*evident că-l cheamă Gheorghe, ar fi fost culmea să-l cheme altfel;
-----

May 3, 2015

M-am trezit la 6 dimineața într-o duminică și nu-mi pare rău

Viața e un meci la categoria grea / Cea mai bună lovitură rămîne eschiva
Floyd 'Money' Mayweather

Mi-am pus ceasul să sune la 6 dimineața într-o duminică nu pentru că aș fi vreun mare iubitor de box, că habar n-am cum se încasează corect un pumn, ci pentru că eram al naibii de curios să văd cum se cîștigă o sută de milioane de dolari într-o oră. Ca idee, o sută de milioane de dolari e mai mult decît cîștig eu într-un an. Poate chiar și doi, că habar n-am cît vine asta în lei.

Văzusem la știri cîte ceva despre fiecare dintre cei doi pugiliști, astfel că preferatul meu era Manny Pacquiao, celălalt fiind un cocalar care-și face poze cu teancuri de bani, își sună dealerul la 4 dimineața să-i aducă un Bugatti și are un (alt) încordat care se plimbă mereu după el cu o geantă plină de cash. Un milion de cash, mai precis. Manny, în schimb, va fi președinte în Filipine peste cîțiva ani, cîntă muzică bisericească con la chitara in mano și tac-su i-a mîncat cîinele cînd era mic. Ce film bun va ieși în curînd din asta! Dacă și-a vîndut și spațiul de pe chiloți publicitarilor, sigur o să-și vîndă și povestea vieții Hollywoodului.

După taxe, Manny va rămîne cu circa 100 de milioane de dolari profit, în timp ce Mayweather va fi mai cocalar cu 140 de milioane. Mie îmi place să țin cu cei care pornesc dintr-o poziție de inferioritate, deci Pac-man era alegerea firească pentru mine. Fiind un fel de caz social, Manny era preferatul multora.

La 6 fix eram pregătit. Am ignorat cu înverșunare meciul care tocmai se terminase, am fost atent la imaginile din timpul probei de cîntar și am ascultat cum comentatorii mi-au spus de aproximativ șapte mii de ori că va fi cel mai tare meci de box din istoria meciurilor de box, dar și a caftelilor în general.

Pe la 6:30 deja picoteam ușor. I-am văzut pe De Niro, pe Marky Mark, pe Magic Johnson și pe Jordan cum și-au ocupat cuminței locurile și mi-am zis că urmează ceva cel puțin la fel de epic precum Avengers: Age of Ultron. Ba mai epic, că aici nu trebuie să port ochelari 3D peste ochelarii de vedere.

Cînd s-a intonat imnul Mexicului, pe la 7 fără 5 minute, eram deja prea obosit ca să mă întreb: de ce? Mi s-a părut că-l văd pe Jimmy Kimmel rînjind într-o pălărie stupidă în spatele lui Pacquiao. Apoi, cînd a ieșit Floyd, în spatele lui mi s-a părut că-i văd pe Justin Bieber și pe mascota Burger King. Cînd a început meciul, nu puteam să mă concentrez la altceva decît la cît de bine arată Steffi Graf. Lume bună la meci: Paris Hilton, Jay-Z, Beyonce. Unii oameni au plătit enorm de mult ca să vadă doi tipi cum se lovesc fără să se rănească.

Cei doi boxeri și-au făcut aer unul altuia cu mănușile, probabil că era foarte cald în sală. Floyd a fost mai defensiv, pesemne se menaja pentru momentul în care va trebui să-și care sacii de bani acasă. Să văd doi bărbați transpirați cum se iau în brațe și se bat pentru o curea cu ștrasuri nu-i ceva teribil de captivant pentru mine, așa că am adormit după vreo 3 runde în care nu s-a întîmplat nimic. Prin somn am auzit niște reclame la serviciul de banking online al BRD. Cică poți să trimiți bani de pe un telefon pe altul. Incredbil! La ce-o să se mai gîndească oamenii ăștia?

N-am văzut cine a cîștigat. Nici nu contează. Cînd premiul de consolare e de 100 de milioane de dolari, nici nu există pierzători. Poate doar dacă ai plătit să vezi meciul, care a fost aproape la fel de spectaculos ca o îmbulzeală la tigăi cu preț redus. Dar nu-mi pare rău, că în timpul meciului am avut un vis foarte frumos. Eram pilot de avion și făceam acrobații ca să impresionez o tipă.

-----

May 2, 2015

Cea mai mare problemă a inspectorilor ANAF e că se îmbracă urît

Inspectorii ANAF s-au apucat să ia la bani mărunți orice bacșiș nedeclarat și orice vînzare ce pare să fi ocolit bonul fiscal. Nu-i neapărat un lucru rău, deși găselnița asta cu două bonuri pentru un ciubuc amărît pare cam mult zgomot pentru puțin cash

Apropo, am văzut că există oameni care îi spun bacșișului 'șpagă'. Oamenii respectivi sînt tîmpiți și merită să plătească rate la bancă pentru tot restul vieții lor. Șpaga e ilegală și imorală, în timp ce lăsatul bacșișului e un obicei cît se poate de civilizat. 

Ajunși în Vama Veche pentru a sărbători prin muncă tradiționalul 1 Mai mîncătoresc, inspectorii ANAF au fost primiți cu un nivel de ospitalitate rezervat exclusiv triburilor invadatoare. Nu e vina lor, e o meserie murdară și cineva trebuie să o facă. A man's gotta do what a man's gotta do, vorba corporatistului care s-a îmbătat muc și a umplut plaja de PET-uri. 

Natură moartă cu oameni care 'simt că trăiesc', de aici
Vamaioții de weekend se cred speciali pentru că, în timp ce restul țării se îndoapă cu carne, ei se îndoapă cu alcool, astfel că regulile ar trebui cumva să ocolească oaza lor de liberate prost înțeleasă.

Deci, pentru că nu știu că un stat civilizat ar trebui să funcționeze pe baza unei corectitudini fiscale care să guverneze toate activitățile comerciale, vamaioții de ziua a șaptea i-au întîmpinat pe inspectorii fiscali de parcă funcționarii statului ar fi venit să facă dragoste neprotejată cu mamele lor, pe care nu le-ar mai fi sunat a doua zi deși la început părea că s-a înfiripat ceva cu adevărat special între ei.

Parte din vină aparține acelor turiști teribili care nu înțeleg că fac parte din aceeași specie de cocalar cu grătaragii care inundă pădurea de gunoaie după ce-și îndeasă mutrele triste cu carne prăjită. Dar trebuie să recunoaștem că și inspetorii cerșesc bătaie de batjocură atunci cînd se îmbracă de parcă ar fi niște inspectori Gadget ai regimului comunist.

poza e de aici
Nu poți avea pretenția să fii luat în serios atunci cînd arăți ca un controlor de tren în timpul ceremoniei de ieșire la pensie. Serios acum! Pălărioarele alea de general în rezervă fac mai mult rău decît bine, pentru că nu servesc nici un scop, fiind mai mult incomode decît practice, iar culoarea aia tristă, de ploaie în timpul unei înmormîntări, din care și-au croit sacourile, nu ajută nici ea.

Unii dintre ei arată ca niște copii care s-au îmbrăcat în hainele părinților cînd aceștia nu erau acasă, chestie care e contrastează maxim cu atitudinea gravă și uber-serioasă pe care încearcă să o simuleze. E ca și cum ai fi luat la rost de un poștaș pentru că nu ai scris corect adresa pe o felicitare pe care ai trimis-o de la mare, una de-aia stupidă, care nu-i decît un dreptunghi negru și lucios pe care scrie 'Litoralul noaptea'.

De la oameni cu o astfel de ținută nu te aștepți decît să-ți deschidă ușa hotelului sau să te conducă pînă la aeroport, de aceea e cu atît mai neplăcut cînd ei se apucă să-ți cotrobăie prin contabilitate. Pentru că arată ca și majordomii personali ai unor polițiști comunitari.

Tocmai de asta cred cu tărie că toate scandalurile iscate de hiperactivitatea inspectorilor ar putea fi ocolite dacă aceștia ar avea niște uniforme mai prietenoase și mai puțin scorțoase. Și, desigur, dacă n-ar fi complet nerezonabili în acordarea amenzilor, dar să începem cu pași mici.
-----
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...